Promovăm idealurile și principiile prevăzute în Carta europeană a autonomiei locale.
Consiliul director se compune din 41 de membri și din 41 de supleanți. Președintele unei filiale județene a ACoR este membru de drept al Consiliului director.
În cazul filialei județene la nivelul căreia președinte este secretarul general al ACoR, membru de drept în Consiliul director este prim-vicepreședintele filialei respective.
Adunarea generală este organul de conducere alcătuit din totalitatea comunelor membre ale ACoR.
Adunarea generală se întrunește în sesiune ordinară, anual, și în sesiune extraordinară, ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui ACoR sau la inițiativa a cel puțin unei treimi din numărul membrilor Consiliului director.
Convocarea Adunării generale se face cu cel puțin zece zile calendaristice înaintea sesiunilor; în caz de maximă urgență, convocarea Adunării generale, în sesiune extraordinară, se poate face cu cel puțin trei zile calendaristice înainte;
Convocarea se face în scris și precizează ordinea de zi, data, ora și locul desfășurării sesiunii, comunicarea către nivelurile reprezentative județene asigurându-se de către președintele ACoR; această convocare se aduce la cunoștința primarilor comunelor membre din fiecare județ, prin grija primarului comunei de la nivelul reprezentativ județean respectiv;
Proiectele hotărârilor Adunării generale, precum și celelalte documente supuse analizei membrilor Adunării generale prezenți, se transmit pe adresa de poștă electronică a acestora, cu trei zile calendaristice înainte;
Adunarea generală adoptă hotărâri sau recomandări, după caz, cu votul majorității reprezentanților comunelor prezenți la sesiunea respectivă.
Competența Adunării generale a ACoR cuprinde:
Consiliul director se întrunește, în ședință ordinară, semestrial și, în ședință extraordinară, ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui sau la inițiativa a cel puțin o treime din numărul membrilor săi, inițiativă fundamentată și prezentată în scris președintelui ACoR.
Ședințele ordinare ale Consiliului director se desfășoară, de regulă, prin participarea fizică a membrilor, iar ședințele extraordinare ale Consiliului director se pot desfășura fie prin participarea fizică a membrilor, fie prin intermediul mijloacelor electronice.
Convocarea Consiliului director se face cu cel puțin zece zile calendaristice înaintea ședințelor. În caz de maximă urgență, convocarea Consiliului director, în ședință extraordinară, se poate face cu cel puțin trei zile calendaristice înainte.
Convocarea se face în scris și precizează ordinea de zi, data, ora, locul și modalitatea de desfășurare a ședinței Consiliului director, comunicarea către membrii Consiliului director asigurându-se de către președintele ACoR.
Proiectele de decizii ale Consiliului director, precum și celelalte documente supuse analizei membrilor Consiliului director, se transmis pe adresa de poștă electronică a acestora, cu trei zile calendaristice înainte.
Ședințele Consiliului director sunt statutar constituite dacă este prezentă o treime din membrii săi. Prezența membrilor Consiliului director la ședință este obligatorie, iar în cazul în care un membru titular nu poate participa, el va fi reprezentat de membrul supleant.
Ședințele sunt conduse de președintele ACoR, iar, în lipsa acestuia, de prim-vicepreședinte; în caz de indisponibilitate atât a președintelui, cât și a prim-vicepreședintelui, ședințele sunt conduse de un vicepreședinte.
Consiliul director adoptă decizii sau recomandări, după caz, cu votul majorității din numărul celor prezenți.
Consiliul director are următoarele atribuții principale:
Prim-vicepreședintele ACoR
Președintele Filialei Județene Constanța a ACoR
Președintele Ligii femeilor, primari ai comunelor din România
Valentin-Dumitru-Ioan IVAN
Valentin-Dumitru-Ioan IVAN
Potrivit art. 20 alin. (12) din Statutul ACoR, „președintele Ligii primarilor fotbaliști de la nivelul ACoR ocupă, de drept, funcția de vicepreședinte”.
Comitetul operativ sprijină președintele ACoR în activitatea sa curentă.
Comitetul operativ adoptă instrucțiuni sau recomandări.
Instrucțiunile, în limitele legii și ale statutului, sunt obligatorii pentru toți membri ACoR, precum și pentru toate persoanele din aparatul executiv.
Consultările privind adoptarea instrucțiunilor pot fi efectuate prin oricare dintre următoarele mijloace: ședință, poștă electronică, telefon, fax sau alte mijloace. Adoptarea de instrucțiuni sau de recomandări fără participarea în cadrul unei ședințe de lucru, prin poștă electronică și fax, se face după cum urmează:
a) președintele transmite către membrii Comitetului operativ materialele în format electronic;
b) prin telefon sunt încunoștințați membrii Comitetului operativ de faptul că le-au fost transmise materialele prevăzute la lit. a);
c) membrii Comitetului operativ transmit președintelui prin poșta electronică sau prin fax punctul de vedere față de materialele supuse aprobării în termenul stabilit de președinte;
d) în cazul în care membrul Comitetului operativ nu transmite punctul de vedere în termenul stabilit de președinte, acesta se consideră că este însușit fără obiecții și/sau observații.
Instrucțiunile și recomandările se adoptă cu votul majorității membrilor Comitetului operativ.
Comitetul operativ este alcătuit din:
Consiliul director își desfășoară activitatea și prin intermediul comisiilor de specialitate, permanente sau temporare, organizate în principalele domenii de activitate ale autorităților publice locale de la nivelul comunelor.
Comisiile de specialitate ale ACoR pregătesc analize, documentele de lucru și politici publice pentru modificarea/îmbunătățirea legislației cu impact asupra autorităților publice locale de la nivelul comunelor.
Comisiile de specialitate examinează proiectele de acte normative transmise spre consultare conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 635/2022 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative sau inițiate de membrii asociației.
a) Comisia pentru administrație publică – pentru domeniul administrație publică;
b) Comisia pentru buget și finanțe – pentru domeniul buget-finanțe;
c) Comisia pentru dezvoltare rurală și servicii – pentru domeniile dezvoltare rurală, dezvoltare durabilă și servicii;
d) Comisia pentru coeziune socială – pentru domeniile educație și cultură și coeziune socială.
a) Comisia pentru administrație publică – descentralizare; autonomia locală; reforme administrative; organizarea administrativ-teritorială; statutul aleșilor locali; statutul funcționarilor publici; cooperare națională și internațională a autorităților publice locale din România; amenajarea teritoriului; lucrările de construcții; proiecte de investiții de dezvoltare locala/regională – Programul național de dezvoltare locală; domeniul public și privat al statului; standardizare proceduri administrative; incompatibilități și conflict de interese pentru aleși locali și funcționari publici;
b) Comisia pentru buget și finanțe – bugetele locale și execuția bugetară; sistemul de impozite și taxe locale; sistemul de echilibrare; împrumuturile autorităților locale garantate de stat; investiții locale și mecanismele de finanțare ale acestora; insolvența autorităților administrației publice locale;
c) Comisia pentru dezvoltare rurală și servicii – programe în domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodărirea fondului funciar; registru agricol; programul național de cadastru și carte funciară; infrastructură rurală; transportul public; dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în industrie și servicii;
d) Comisia pentru coeziune socială – influența mediului asupra dezvoltării durabile; utilizarea resurselor naturale; calitatea aerului, apei, solului; conservarea biodiversității; gospodărirea bazinelor hidrografice; schimbări climatice; prevenirea dezastrelor; managementul deșeurilor și al substanțelor periculoase; protecția muncii; sistemul de salarizare; asistența socială; asistență sanitară; învățământul preuniversitar; activitatea sportivă; problemele tineretului; instituții de artă și cultură; protecția patrimoniului cultural național; integrarea principiului egalității de șanse pentru femei și bărbați în viața locală.
Comisia de cenzori este alcătuită din trei membri, din care unul este președintele acesteia. Președintele trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în condițiile legii.
Comisia de cenzori îndeplinește următoarele atribuții principale:
