Reuniunea Comitetului de politici al Consiliului Comunelor și Regiunilor din Europa (CEMR/CCRE)

Vineri, 18 iunie 2021, a avut loc în sistem online reuniunea Comitetului de politici al Consiliului Comunelor și Regiunilor din Europa (CEMR/CCRE). Asociația Comunelor din România (ACoR) a fost reprezentată la eveniment de către dna Mariana GÂJU, vicepreședinte al CEMR/CCRE și prim-vicepreședinte al ACoR.

Unul dintre subiectele principale a fost viziunea pe termen lung a membrilor CEMR asupra dezvoltării rurale.

În contextul în care, Comisia Europeană va publica până la sfârșitul lunii iunie o comunicare privind „Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale” și statele membre ale Uniunii Europene adoptă Agenda teritorială 2030, membrii CEMR/CCRE doresc să extindă discuția și să propună o viziune care să ia în considerare provocări precum schimbările demografice, conectivitatea, colectivitățile cu venituri foarte mici și acces limitat la servicii.

După cum s-a putut observa, COVID-19 a dezvăluit care sunt punctele slabe și oportunitățile traiului în mediul urban și în cel rural. În ceea ce privește zonele rurale, în timp ce riscurile de răspândire a bolii par mai mici decât în zonele urbane aglomerate, populația, în general mai în vârstă și, prin urmare, mai vulnerabilă, a trebuit să facă față lipsei instituțiilor și serviciilor de sănătate din apropiere.

Membrii CEMR/CCRE consideră că prea des dezbaterea asupra zonelor rurale s-a concentrat doar pe sectorul agricol, uitând locuitorii și descurajând diversitatea economică, de aceea a venit timpul ca autoritățile publice locale să fie luate în considerare ca părți esențiale în dezvoltarea politicilor ce le vizează în mod direct.

Prin urmare, CEMR propune câteva mesaje cheie privind viziunea pe termen lung pentru zonele rurale, cum sunt:

  • Schimbarea modului de a privi zonele rurale, care nu mai trebuie abordate ca zone depopulate, dedicate agriculturii. Peste 50% din populația europeană trăiește în zonele rurale și periurbane. Acestea pot fi locuri de bunăstare și oportunități, oferind siguranță, mediu de calitate și viață comună înfloritoare atât pentru familiile tinere cu copii, cât și pentru vârstnici. O narațiune mai pozitivă ar trebui promovată la toate nivelurile, punând accent pe diversificarea economică. Comunicarea valorilor turistice și culturale din zonele rurale ar trebui încurajată;
  • Conectarea zonelor urbane și rurale, creșterea economică și socială a zonelor rurale va depinde în mare parte de conexiunile de succes dintre zone rurale și centrele urbane. Acest lucru ar trebui încurajat și în strategia Farm to Fork (F2F), prin promovarea produselor locale;
  • Diversificarea economică va fi esențială pentru dezvoltarea și atractivitatea zonelor rurale. Acest lucru poate fi posibil doar datorită dezvoltării tehnologice și a accesului facil în zonele rurale, tendință ce ar trebui să fie accelerată de politicile publice de la nivel european și național;
  • Accesul la servicii publice de calitate: statele membre trebuie să asigure cetățenilor care locuiesc în zonele rurale acces la servicii publice de calitate și oportunități economice, sociale și culturale, similar cu al cetățenilor din mediul urban. Sunt necesare politici publice proactive pentru a stimula populația locală să rămână;
  • Acces la internet de mare viteză: putem observa că în majoritatea zonelor rurale din UE semnalul este slab sau că multe zone rurale nu au acoperire, acestea suferind de dezinteresul operatorilor locali. Investițiile publice (fonduri UE și / sau programe naționale) ar trebui să intervină în situația unui eșec al pieței pentru a se asigura că populația locală poate avea acces decent la internet;
  • Accesul la rețelele energetice: capacitatea de a accesa energie la prețuri corecte pentru industrie și în principal pentru gospodării este fundamentală. La fel și capacitatea de a exporta energie regenerabilă generată în regiunile periferice;
  • Fonduri UE: O atenție deosebită și un sprijin financiar specific sunt necesare pentru a dezvolta zonelor rurale, mai ales în acele domenii neexploatate încă. Fondurile ESI și în special componenta de dezvoltare rurală a PAC ar trebui să fie instrumentele prioritare ale UE, în timp ce alte instrumente, precum Horizon EuropeInvestEUErasmus + și Mecanismul de interonectare a Europei, ar trebui, de asemenea, să vizeze mai mult zonele rurale. Acest lucru este valabil și pentru Planul de redresare pentru Europa, în special REACT EU și investițiile cuprinse în planurile de redresare și reziliență;
  • Coerența politicilor UE: ca exercițiu holistic, viziunea pe termen lung a UE trebuie să analizeze toate politicile acesteia (piața internă, politica fiscală, concurența etc.). Ar trebui să se tragă concluziile corecte, în special din eșecurile pieței în zonele cu declin demografic și să se utilizeze în acest sens instrumentelor europene disponibile (de ex: folosind achizițiile publice ca instrument de susținere a economiei locale și regionale). Politicile privind ajutorul de stat ar trebui să permită o flexibilitate suficientă pentru a adapta schemele de ajutor la nevoile locale și regionale;
  • Să se diminueze povara administrativă dusă de autoritățile publice din zonele rurale: acestea sunt dornice să participe și să beneficieze de programele UE, însă este nevoie de crearea unor programe care pot fi accesate într-un mod simplu de către comunitățile mici, fără a îngreuna procesul administrativ, împreună cu oferirea de suport tehnic pentru a finaliza proiectul și a putea aplica.

 

X