Adunarea generală, în cea de-a XXIII-a sesiune ordinară, precum și Consiliul director în ședință ordinară

În perioada 16-19 februarie 2020, în București, la Rin Grand Hotel, va avea loc Adunarea generală, în cea de-a XXIII-a sesiune ordinară, precum și Consiliul director în ședință ordinară pe semestrul I/2020.

Puteți vedea situația înscrierilor și a spațiilor de cazare disponibile accesând link-ul: https://www.faxmedia.ro/comunicat/.

Mai jos, se pot descărca Dispoziția de convocare a Adunării generale, fișa de înscriere a participanților pentru acest eveniment, fișa problemelor comune cu care se confruntă administrația publică locală, precum și fișele de înscriere pentru trofeele, ordinele și diplomele: „Nicolae SABĂU", „Corneliu LEU", „Ivan PATZAICHIN", „ZETEA", „Dinu SĂRARU" și „Echipă longevivă, primar și viceprimar", ce vor fi înmânate în cadrul evenimentului.

Termenul limită pentru completarea fișelor de înscriere este 17 ianuarie 2020.

Guvernatorul BNR, Mugur ISĂRESCU: „Discrepanţele între oraş şi sat s-au adâncit și nu sunt de neglijat”

Potrivit unui articol publicat recent pe portalul de știri economice www.incont.stirileprotv.ro bucureștenii trăiesc la fel de bine ca berlinezii și mai bine ca locuitorii Lisabonei, însă acest lucru nu este valabil atunci când este vorba despre traiul în mediul rural. banilei

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur ISĂRESCU, a declarat că discrepanţele între oraş şi zonele rurale s-au agravat, iar astfel de probleme nu sunt de neglijat.

„Din punct de vedere al standardelor clasice de măsurare a progresului, şi anume PIB-ul pe locuitor, convergenţa reală, nu avem deocamdată un alt indicator, România a avut cel mai puternic avans dintre ţările din zonă. E adevărat că am şi plecat de jos şi de regulă am intrat în rândul ţărilor cu PIB pe locuitor mediu, am intrat în capcana venitului mediu pe cap de locuitor... Am "dezvoltat' şi o problemă majoră: agravarea discrepanţelor între zonele istorice, între oraş şi zonele rurale. Probabil că ştiţi, dacă nu, vă confirm că, în ceea priveşte PIB-ul pe locuitor, Bucureştiul şi zona Ilfov sunt în apropierea Berlinului, de exemplu, şi peste Lisabona. Dar nu sunt decât 40 de kilometri de la Bucureşti la Las Fierbinţi, ca să spun aşa, iar la 100 de km, în Bărăgan, sunt chiar zone de sărăcie cruntă... Este adevărat că şi între Nevada şi Massachusetts sunt discrepanţe... Dar, totuşi, sărăcia cruntă creează probleme. Preţul pâinii la ţară este cam o zecime din preţul pâinii din Uniunea Europeană. Problemele acestea nu sunt de neglijat", a spus Mugur ISĂRESCU, potrivit Agerpres.
Oficialul BNR este de părere că discrepanţele dintre zonele României se adâncesc şi din cauza lipsei infrastructurii din partea de est a ţării unde investitorii nu au cum să ajungă.
„Discrepanţele au ajuns să se adâncească în principal din cauza faptului că infrastructura în zona estică, cu preponderenţă în Moldova, nu este dezvoltată. Nu au cum să meargă investitorii acolo, n-au nimic cu moldovenii. Din punct de vedere social, ţara s-a omogenizat foarte mult, dar cu toate astea nu au cum să ajungă acolo (investitorii în Moldova, n.r.). Cel mult investesc în Iaşi pentru că Iaşiul este o zonă universitară. Se fac investiţii în high tech, fintech, dintre acestea care nu incumbă infrastructuri fizice", a declarat Mugur Isărescu.
Al nouălea an de creştere economică
Suntem acum, la sfârşitul anului, în al nouălea an de creştere economică. Este o performanţă şi aceasta este categoric în conflict cu bătălia mediatică. Avem ape învolburate şi competiţia electorală... O să spuneţi, bun, Statele Unite este în al 11-lea an de creştere economică, dar noi trăim în Europa. Chiar după nouă ani de creştere neîntreruptă, întrebarea care se pune este: economia românească e mai competitivă, mai concurenţială acum, suntem pe un drum bun? Şi aici încep nuanţele şi, uneori, şi diferenţele... Ceea ce cred eu că trebuie să facem este să ne canalizăm toate eforturile pentru o creştere economică sustenabilă bazată pe competitivitate sporită. Aici, categoric, avem multe lucruri de făcut. În primul rând, ar trebui să vedem ceea ce este o creştere economică sustenabilă. Termenul sustenabil trebuie să capete un conţinut adevărat. Ne batem toţi pentru convergenţă, să ne apropiem de zona euro, de Europa Occidentală. Când ne grăbim spre convergenţă nu trebuie să uităm, însă, divergenţa. Cam asta ar fi esenţa creşterii sustenabile. Este adevărat că ne-am dezvoltat cel mai rapid după anul 2000, dar avem o înclinaţie să apăsăm cam tare pe acceleraţie, să nu fim prudenţi, iar derapajul înseamnă divergenţă. În ceea ce priveşte convergenţa reală, am făcut paşii cei mai rapizi, după anul 2000. Văd că nu ne place să vedem această realitate. Ne plac lucrurile nete, colorate, tuşate", a mai spus Mugur ISĂRESCU.
În viziunea Guvernatorului BNR, concurenţa şi competitivitatea sunt două concepte care trebuie să fie elemente complementare, deoarece pot aduce efecte benefice pentru economie şi societate.
„Concurenţa şi competitivitatea, dacă sunt la un nivel ridicat, nu pot decât să aibă un efect benefic pentru economie şi societate. Aceste două concepte sunt indiscutabil legate. Creşterea concurenţei duce la creşterea competitivităţii şi ambele sunt expresia funcţionării normale a unei companii într-o economie de piaţă. O legătură între concurenţă şi competitivitate, împreună cu alte elemente ale economiei de piaţă, alte componente, instituţii, împing lucrurile spre bine. Maniera în care este organizată societatea, economia şi, mai ales, elementul de concurenţă şi competitivitate, este esenţială. Pentru reuşita acestei sinergii este nevoie nu doar de companii, de firme mari sau mici în economia românească, care să intre în această luptă, uneori dură, a concurenţei, pentru o competitivitate mai ridicată, ţine de multe alte lucruri, în special de instituţii solide care să poată să acţioneze independent, iar dintre acestea Consiliul Concurenţei are un rol extrem de important, ca şi Camera de Comerţ", a menţionat Mugur ISĂRESCU.
Acesta a adăugat că multe dintre rezultatele economice bune înregistrate de România au fost catalizate, după anul 2000, de calitatea de membru al Uniunii Europene, şi deşi o ţintă este intrarea în zona euro, „nu este cazul să ne grăbim".
„Întrebarea, care nu este formulată direct, dar la care cred că această conferinţă va răspunde, este cât de departe sau de aproape suntem noi, după 30 de ani, de această sinergie a binelui? Este adevărat că economia României s-a schimbat enorm în ultimii ani, mai ales după criză. S-au făcut şi reforme şi schimbări instituţionale, dar s-au făcut şi paşi înapoi. Asta este realitatea... Multe dintre rezultatele noastre bune au fost catalizate de calitatea noastră de membri ai Uniunii Europene. Cam din 2000. catalizatorul nostru principal a fost Uniunea Europeană, în domeniul economic. Eu sper că multe alte progrese necesare vor fi catalizate de efortul de a intra în zona euro, chiar dacă nu ne grăbim. Şi nu este cazul să ne grăbim... Uitaţi ce fac ungurii, polonezii care chiar contestă apartenenţa la zona euro deschis, care spun că euro a fost eroare strategică", a punctat oficialul BNR.
 
Sursa www.incont.stirileprotv.ro
înapoi la partea de sus